Burrhus Frederic Skinner s-a nascut intr-un orasel din Pensylvania. Tatal sau era avocet iar mama casnica. Familia sa poate fi considerata muncitoare si de moda veche. Skinner a studiat in Anglia, sperand sa devina scriitor. A scris pentru ziarul scolii dar s-a considerat un outsider, fiind ateu intr-o scoala religioasa, si adesea a criticat scoala si convingerile acesteia. Dupa absolvire a sperat in continuare sa devina scriitor si a lucrat pentru un ziar, mutandu-se in cele din urma in Greenwich Village, New York. Mai tarziu s-a intors la viata de student si si-a obtinut diploma de master la Harvard, in 1931, iar doctoratul un an mai tarziu, ambele in psihologie. S-a casatorit in acelasi an si a avut doi copii, unul dintre ei devenind faimos pentru ca a crescut intr-un mediu controlat numit “air crib”. In 1945 a devenit seful departamentului de psihologie din Universitatea Indiana. Dupa trei ani a plecat sa predea la Harvard. Desi nu a devenit scriitorul la care visa in adolescenta, a scris cateva carti si sute de articole despre teoria invatarii, intarire si Teoria Invatarii.

Astazi este unul dintre cei mai publicati psihologi. Cea mai importanta critica a sa a fost adresata adeptilor lui Sigmund Freud. Skinner considera ca investigarea inconstientului si a motivelor ascunse ale omului sunt o pierdere de timp, singurul lucru care merita cercetat fiind comportamentul. Aceasta convingere l-a facut sa respinga multe dintre teoriile contemporane din domeniul psihologiei. Concepte ca self-actualization au fost respinse datorita imposibilitatii de a studia pe cale experimentala o idee atat de abstracta. Ideea unor instante interne ca id, ego si superego au fost considerate absurde. Despre mecanismele de aparare, arhetipuri, impulsuri interne, credea ca sunt simple denumiri ale unor idei prost intelese. In schimb, Skinner s-a concentrat asupra comportamentului observabil si si-a petercut cea mai mare parte din cariera perfectionandu-si teoriile asupra intaririi.

Eugen Bleuler Nascut in 1857, langa Zürich, absolvent al Universitatii din Berna, psihiatru elvetian, profesor la Zürich si doctor al spitalului de boli mentale de aici, Bleuler a fost una din personalitatile puternice cu mare influenta (asupra lui Freud, de exemplu).

Este unul dintre primii psihiatrii care a acceptat psihanaliza si s-a remarcat pentru conceptia sa privind schizofrenia, considerata ca o ruptura intre viata emotionala a unei persoane si ratiunea ei. In 1891, a publicat o lucrare cu acest subiect, lucrare in care a schimbat intreaga orientare privind aceasta maladie psihica. A delimitat conceptul de autism si a fost preocupat de dementele precoce. Emotionalitatea este axata pe lumea construita de ei si nu are legatura cu realitatea. Aceasta idee persista in intreaga psihopatologie moderna. Bleuler a operat, in special, cu structurile inconstiente.

A evidentiat fenomenul de catarsis (impreuna cu Freud) pentru a exprima efectul pozitiv provocat de evocarea unei amintiri foarte incarcate emotional. Bleuler a practicat catarsis sub hipnoza.

Lucrarile sale sunt deosebit de valoroase, lucru dovedit si de faptul ca unele au ajuns deja la a douasprezecea editie. Astfel: Dementia praecox oder Gruppe der Schizofrenian (1911), Lehrbuch der Psychiatrie (1916), Das autistisch undisziplinierte Denken in der Medizin und seine UberwindungMechanismus, Vitalismus, Urmnemismus (1931).

Autor: Bogdana Boar (informatii aparute initial pe site-ul PsiRo)

Alfred Binet s-a nascut in 11 iulie 1857, la Nice. A fost psiholog si avocat. A studiat dreptul la Sorbona, dar celelalte studii, de medicina si psihologie, i-au captat atentia. Cea mai mare realizare a sa in domeniul psihologiei a condus la ceea ce numim acum coeficient de inteligenta sau IQ.

Ca membru al comisiei franceze care facea cercetari in domeniul educatiei, el a construit un test pentru masurarea „varstei mentale” a copiilor. Varsta mentala se refera la capacitatea unui copil comparativ cu ceilalti copii de diferite varste. Cu alte cuvinte, daca un copil raspundea unor intrebari la fel de corect precum un copil opt ani, se poate spune ca acel copil are o varsta mentala de opt ani.

Testul lui Binet este considerat primul test de intelgenta, desi conceptul de varsta mentala a fost revizuit de doua ori inainte de a deveni fundatia testului IQ. In 1914, la trei ani dupa moartea lui Binet, psihologul german Wilhelm Stern a afirmat ca impartind varsta mentala a unui copil la varsta sa cronologica, putem obtine coeficientul de inteligenta al acestuia. Conceptul a fost din nou revizuit de Lewis Terman de la Universitatea Stanford, care a extins testul si a inmultit formula lui Stern cu 100. Testul a fost mai tarziu denumit Stanford-Binet.

In 1889, la Sorbonna, a ajutat la infiintarea primului studiu psihologic de laborator in Franta. Ca director al laboratorului, Binet a incercat sa dezvolte tehnici experimentale de masurare a inteligentei si capacitatii motivationale.

In 1895 a fondat prima publicatie psihologica din Franta ? L?Année Psychologique si a folosit-o pentru a publica rezultatele cercetarilor sale.

Dintre lucrarile sale amintim: La Psychologie du Raisonnement (1886), Le magnétisme animal (1887), Les alteration de la personalité (1892), Introduction a la psychologie des grands calculateurs et joueurs d'échechs(1894), L'Etude expérimentale de l'intelligence (1903), L'Ame et le corp (1905), Les Idées modernes sur les enfantes (1911).

Binet a fost preocupat si de problemele expresiilor mimice, de personalitate si este precursor al psihologiei diferentiale. Este considerat ca facand parte din primii 10 mari psihologi deschizatori de drumuri ai lumii psihologice. A scris si literatura. Piesa sa de teatru L?homme mystérieux (1910) a fost jucata de 25 de ori la teatrul Sarah-Bernhardt.

Alfred Binet a murit la Paris, in 18 octombrie 1911.

Alfred Adler s-a nascut in Viena, Austria, fiind al doilea dintre cei sase copii. Carierea sa a fost determinata in mare parte de experientele din copilarie, in special de un incident suferit la varsta de cinci ani. Suferind de pneumonie, Adler l-a auzit pe medic spunandu-i tatalui sau ca pacientul probabil nu va supravietui. In acel moment, Adler a hotarat ca daca v-a supravietui va deveni doctor si se va concentra asupra combaterii bolilor mortale. In 1895 a obtinut diploma de medic la Universitatea din Viena.

Pana in 1898 a scris prima sa carte, abordand fiintele umane si bolile prin prisma persoanei ca intreg, fara a o faramita in simptome, instincte sau impulsuri. In 1902, fiind unul dintre putini specialisti care a laudat scrierile lui Freud, a primit o scrisoare de la acesta prin care era rugat sa se alature unui grup care se intrunea saptamanal pentru a discuta pe teme de psihopatologie.

A acceptat invitatia, dar curand a realizat ca vizunea sa asupra naturii umane era diferita de teoria freudiana impulsurilor sexuale. Adler a parasit grupul in 1911, impreuna cu alti opt colegi, formandu-si propria scoala de psihologie.

A scris alte cateva carti in urmatorii douazeci de ani, a calatorit in strainate, ducand cu el ideea clinicilor pentru ghidarea copiilor pe care le-a fondat in Viena. A tinut cursuri la Universitatea Columbia in 1926 iar din 1932 pana in 1937 Adler a locuit in Statele Unite, in timpul anului universitar predand la Colegiul de Medicina Long Island. In data de 28 mai 1937 a suferit un atac de cord, murind aproape instantaneu.

CRONOLOGIE

1868
Se naste Sigmund Adler (fratele mai mare al lui Alfred)

1870
Se naste Alfred Adler, în 7 februarie

1871
Se naste Hermine Adler (sora)

1873
Se naste Rudolf Adler (frate)

1874
Se naste Irma Adler (sora)
Înceteaza din viata Rudolf Adler

1877
Se naste Max Adler (frate)

1884
Se naste Richard Adler (frate)

1888
Adler îsi începe studiile la Scoala Medicala a Universitatii din Viena

1895
Lui Adler îi este acordata diploma de medic de catre Universitatea din Viena

1897
Adler se îndragosteste de Raissa Timofeivna Epstein, în acelasi an casatorindu-se cu ea.

1898
Adler îti începe practica privata în Viena.
I se naste o fiica, Valentine.
Publica doua articole în "Buletinul de stiri medicale" austriac.
Adler publica monografia cu titlul în engleza 'Health Book for Tailor Trade' (am preferat pastrarea titlului în engleza, deoarece, din cunostintele mele, lucrarea nu a fost tradusa si la noi - n.t.)

1901
Se naste al doilea copil al lui Adler, Alexandra

1902
Adler mai publica doua articole în revista amintita
Sigmund Freud îl invita pe Adler sa se alature Societatii Psihanalitice de Miercuri (ulterior denumita Societatea Psihanalitica din Viena)

1904
Adler publica cel mai important articol de pîna atunci, "Medicul ca educator"

1905
Publicarea lucrarii "Un studiu al inferioritatii de organ"

1909
Se naste Cornelia (fiica)

1911
Adler este exclus din Societatea Psihanalitica din Viena, la cererea lui Freud
Î si formeaza propriul grup, initial numit Societatea pentru Cercetare Psihanalitica Libera

1912
Publica "Despre caracterul nevrotic"

1913
Adler schimba numele grupului sau în Societatea pentru Psihologie Individuala

1914
Publicarea cartii "Vindecarea si educatia", editata de catre Adler

1916
Adler este ales ca medic militar pentru Imperiul Austro-Ungar în timpul primului razboi mondial

1918
Adler este eliberat din serviciul militar, începe sa sublinieze sentimentul social în scrierile sale

1922
Publica "Practica si teoria psihologiei individuale"
Adler constituie grupuri de consultanta educationala pentru îndrumarea copiilor din scolile publice din Viena

1924
Adler devine profesor la Institutul Pedagogic din Viena

1928
Publica "Cazul Domnisoarei R.: Interpretarea unei vieti"

1929
Adler devine profesor adjunct la Columbia University, mutîndu-si cartierul general de la Viena la New York
Publica "Psihologia individuala în scoli", "Cunoasterea omului" (una dintre traducerile românesti a aparut în 1996 la Editura IRI - n.t.), "Îndrumînd copilul: despre principiile psihologiei individuale" (editor)

1930
Demisioneaza din functia de la Columbia University
Publica "Psihologia scolarului greu educabil" si alte lucrari

1932
Adler devine profesor la Long Island College of Medicine, prima sa pozitie academica integrala în Statele Unite

1933
Publica "Religia si psihologia individuala" si "Sensul vietii"

1934
Fascistii preiau puterea în Austria si miscarea psihologica a lui Adler este suprimata

1935
Austria este anexata de Germania nazista
Raissa (sotia sa) se muta la New York
Adler devine mentorul lui Abraham Maslow

1937
Se stinge din viata Alfer Adler în 28 mai, la Aberdeen, in Scotia