|
Henry Murray a predat la Universitatea Harvard mai mult
de 30 de ani si, asemenea predecesorilor sai psihanalisti, considera
ca personalitatea poate fi mai bine inteleasa prin investigarea
inconstientului. Murray a construit Testul Aperceptiv Tematic,
un test proiectiv de investigare a personalitatii utilizat pe scara
larga. |
|
|
Harry Harlow s-a
nascut in Fairfield, Iowa si a studiat etologia. Si-a petrecut
intreaga cariera predand
la Universitatea Wisconsin, din 1930 in 1974. S-a concentrate
asupra abilitatilor de invatare ale primatelor si a observat
fenomenul de “a invata sa inveti”. Experimentele
sale cu pui de maimute si mame surogat demonstreaza importanta
contactului dintre mamele primate si pui pentru dezvoltarea si
normalitatea emotionala a acestora. A constat ca desi alte mame
surogat ofereau hrana, puii preferau surogatele “calde
si pufoase” si fara aceasta interactiune au aparut dificultati
emotionale si fizice mai tarziu. |
|
|
Hans Eysenck este un psiholog
controversat. A fost aclamat sau criticat de catre colegii sai.
Fiul unor celebri actori germani, a fost incurajat sa urmeze
o cariera de actor. Dupa ce a absolvit liceul a parasit Germania
din cauza opozitiei sale fata de regimul nazist si si-a obtinut
doctoratul in psihologie la Universitatea din Londra. De atunci
a scris peste 50 de carti pe teme diferite. A fost mai degraba
un teoretician decat un cercetator, si desi unele experimente
i-au confirmat teoriile, altele le-au contrazis si atacat. Cea
mai cunoscuta lucrare a sa critica psihoterapia, afirmand ca
practicile terapeutice ale vremii, in special psihanaliza, aveau
aceleasi efecte ca si lipsa oricarui tratament. Aceasta idee
i-a infuriat pe unii dintre colegii sai, iar pe altii i-a ingrijorat.
Oricum, a provocat pe multi cercetatori sa-i testeze ipotezele.
De la publicarea acestei teorii, o multitudine de studii experimentale
au constatat ca psihoterapia este o tehnica eficienta in tratarea
tulburarilor mintale. Eysenck a inspirat de asemenea studiul
componentelor biologice ale personalitatii. A afirmat ca inteligenta
este in mare masura ereditara si a introdus conceptele de extraversie
si nevrotism, cele doua dimensiuni de baza ale personalitatii
conform teoriei sale. Considera ca toate trasaturile de personalitate
pot fi rezumate prin aceste doua dimensiuni, pe care le-a numit
supratrasaturi. Teoriile sale au inspirit pe multi cercetatori
din domeniul psihologiei, si desi ramane foarte controversat
in diferite aspecte ale carierei sale, este totusi celebru pentru
toti cei ce studiaza personalitatea. |
|
|
George
Herbert Mead, Specialist in economie politica, filosof
si psihosociolog, Mead s-a nascut in 1863, la South Hadley, Massachusetts.
A urmat diferite
universitati din Statele Unite si Europa si a predat la Universitatea
din Chicago din anul 1893 pana la sfarsitul vietii.
Influentat
de aportul lui W. James (1842-1910) privind sinele social, si
de cercetarile lui Ch.H. Cooley (1864-1929)
si John Dewey
(1859-1952), dar si de teoriile evolutioniste, natura sociala
a experientelor si comportamentelor, Mead a accentuat problema
presiunii sociale asupra sinelui si a mintii. Sinele, argumenteaza
el, dispare in procesele sociale in care organismul devine inconstient.
Aceasta inconstienta se produce ca rezultat al interactiunii
intre organism si mediul inconjurator, inclusiv comunicarea cu
alte organisme. Limbajul este mecanismul prin care acest eveniment
are loc. Mintea, ratiunea, de asemenea, este un produs social.
Mintea sau inteligenta este un instrument dezvoltat de fiecare
in parte pentru " a face posibila solutionarea rationala
a problemalor".
A subliniat statutul si rolul social ce se implica si alimenteaza
toate relatiile cu ceilalti, fapr care determina o perfectionare
a "jocului de rol" in functie de ce se asteapta de
la ceilalti ca reactii in diferite situatii, ale persoanei in
cauza. Influentele multiple legate de acest joc au, dupa Mead,
cel putin doua functii: una se refera la ameliorarea si apropierea
imaginii de sine de ceea ce se solicita pe plan social de la
persoana in cauza, iar cea de-a doua se refera la constituirea
unor mecanisme suple de decentrare, fapt care determina atenuarea
egocentrismului ca efect de socializare.
Mead a sustinut aplicarea metodelor stiintifice in activitatea
si reformarea, imbunatatirea sociala.
In timpul vietii a publicat doar articole. Cartile i-au fost publicate
postum (a murit in 1931) pe baza manuscriselor si a notitelor studentilor,
si anume: The Philosophy of the Present (1932), Mind, Self and
Society from the Standpoint of a Social Behaviorist (1934), Philosophy
of the Act (1938).
Autor:
Bogdana Boar (informatii aparute initial pe site-ul PsiRo) |
|
|
Erick Erikson s-a nascut in Frankfurt si a
studiat psihologia cu Anna Freud (fiica lui Sigmund Freud) la
Institutul de Psihologie din Viena. S-a mutat in Statele Unite
si a devenit cetatean American in 1939. A predat la cateva universitati
foarte importante, printre care Harvard si Yale. Este foarte
bine cunoscut pentru scrierile sale asupra psihologiei copilului.
A dezvoltat o teorie a stadiilor, asemanatoare celei freudiene,
insa in locul impulsurilor sexuale Erikson a asezat aspectele
sociale ale dezvoltarii. In teoria sa impartea viata omului in
opt stadii. Fiecare stadiu e vazut ca avand fie un rezultat pozitiv,
fie unul negativ, in fiecare fiind posibila o criza de identitate. |
|
|
|
<< Start < Previous 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Next > End >>
|
| Results 55 - 63 of 91 |
